Economia văzută prin ochii cetățeanului

Indicatorii macro (PIB, inflație, deficit bugetar etc.) au importanța lor, dar la fel de important este ce simt oamenii în privința modului în care trăiesc.

Economia este trăită subiectiv, iar această trăire are consecințe sociale și politice reale; percepția economică influențează votul, încrederea, deciziile de consum, emigrare, coeziunea socială. Așadar, dincolo de bilanțul contabil al statului, trebuie să înțelegem emoțiile, frica, speranțele oamenilor și ce consecințe generează ele. 

Nivelul de trai

Datele barometrului socio-politic realizat de [imas] (link) (18 noiembrie – 4 decembrie 2025) descriu o societate aflată departe de un sentiment de confort economic. Cea mai mare parte a populației se situează fie în zona nemulțumirii (16% - deloc mulțumit, 27% - nu prea mulțumit), fie într-o zonă de echilibru fragil – „nici mulțumit, nici nemulțumit” (26%). Doar o minoritate declară că este foarte mulțumită de felul în care trăiește (3%), alături de alți 28% care se consideră destul de mulțumiți.

Această distribuție sugerează mai degrabă o stare de adaptare forțată, nu de bunăstare. Oamenii nu descriu neapărat un colaps al nivelului de trai, ci o viață trăită cu prudență, cu rețineri și cu sentimentul că orice șoc economic suplimentar poate destabiliza echilibrul personal sau familial. Așadar, un sentiment mai degrabă de fragilitate economică, nu de stabilitate. 

Figura 1. Cât de mulțumit sau nemulțumit sunteți de felul în care trăiți?

Polarizarea de care am discutat și în analiza despre încrederea în instituții (link articol) își face simțită prezența și aici. Diferențele de percepție cele mai mari se înregistrează funcție de tipul de votant, votanți puterii fiind mult mai mulțumiți de viața de zi cu zi prin comparație cu orice altă categorie de votant. 

Este interesant cum aceeași categorie de votanți înregistra pe același indicator un nivel 17%-23% în 2021 când PAS nu era la putere, iar apoi, odată cu instalarea guvernului Gavrilița, percepția lor privind nivelul de trai s-a dublat, iar pe parcursul următorilor ani în care au fost marcați de pandemie, criză economică, inflație galopantă, sărăcie, migrație etc., percepția lor s-a îmbunătăți cu încă 20% la acest indicator. Nici o altă categorie de votanți nu a înregistrat asemenea salturi de percepție. 

Figura 2. Cât de mulțumit sau nemulțumit sunteți de felul în care trăiți - % din total eșantion, doar pentru răspunsurile ”Destul” și ”Foarte mulțumit” pentru votanțiI PAS în perioada 2021-2025 (sondaje [imas]). 

Această evoluție nu trebuie interpretată exclusiv ca o îmbunătățire obiectivă a nivelului de trai. Diferențele de percepție reflectă, pe de o parte, profilul socio-economic diferit al electoratelor, votanții PAS fiind în medie mai tineri, mai educați și mai urbani și, astfel, mai puțin vulnerabili la șocurile economice. Pe de altă parte, percepțiile economice sunt puternic filtrate prin apartenența politică: atunci când partidul susținut ajunge la guvernare, evaluările tind să devină mai indulgente, chiar și în condiții obiective dificile. O evaluare mai pozitivă a nivelului de trai poate funcționa și ca o confirmare a opțiunii politice făcute, reducând disonanța dintre așteptări și dificultățile economice resimțite.

Figura 3. Cât de mulțumit sau nemulțumit sunteți de felul în care trăiți, funcție de tipul de votant. (Votant PAS - Partidul Acțiune și Solidaritate; Votant PN - Partidul Nostru; Votant PSRM - Partidul Socialiștilor din Republica Moldova; Votant Democrația Acasă; Votant BA - Blocul Alternativa).

Diferențele sunt clare și pe alte variabile: tineri versus bătrâni (destul și foarte mulțumiți 18-25 de ani - 55% versus 55-70 de ani - 25%), cei cu educație medie și înaltă versus cei cu educație medie sau scăzută (44% versus 23%), cei din urban versus cei din rural (35% versus 28%), locuitorii municipiului Chișinău versus cei ai regiunii Sud (36% versus 17%). 

Așadar, la nivel de percepții, constatăm că oamenii trăiesc nu doar mai multe realități instituționale în paralel, ci și că sunt percepute mai multe economii paralele, iar aceste percepții sunt filtrate funcție de stratul social și afilierea de preferință politică. Satisfacția față de viața de zi cu zi este mai degrabă psihologic-politică decât economică.

Proiecția crizei: de la gospodărie la stat

Scorul mediu de evaluare al economiei naționale este de 3,6 (din 10 puncte posibile), iar 87% cred că Moldova trece printr-o situație de criză economică. Dacă aruncăm o privire pe datele expuse la început, vom constata că economia națională e percepută mai prost decât situația propriei gospodării. Așadar, problemele sunt proiectate la nivel macro, statul fiind cel care este perceput ca eșuând, mai mult decât individul. 

Figura 4. Per ansamblu, cât de mulțumit(ă) sau nemulțumit(ă)  sunteți de starea actuală a economiei în Moldova? Vă rog să folosiți o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă foarte nemulțumit(ă), iar 10 înseamnă foarte mulțumit(ă).

Figura 5. Credeți că acum Republica Moldova trece sau nu printr-o criză economică?

Pentru o parcurgere mai facilă a rezultatelor am calculat Indicele Opiniei Dominante (IOD) după următoarea formulă: (p-n) x (100-ne) : 100, unde p reprezintă frecvența opiniilor pozitive, n – frecvența opiniilor negative, ne – frecvența opiniilor neutre. Indicele variază pe o scală de la -100 la +100. Cu cât indicele este mai aproape de +100, cu atât ponderea opiniilor pozitive este mai mare și invers – cu cât acest indice este mai aproape de -100, cu atât ponderea opiniilor negative este cea dominantă. 

Spre exemplu, la întrebarea Cum s-a schimbat situația financiară a gospodăriei  Dvs. în ultimele 12 luni?, răspunsurile S-a îmbunătățit mult și S-a îmbunătățit puțin vor însuma ponderea răspunsurilor pozitive, răspunsurile S-a înrăutățit mult și S-a înrăutățit puțin vor însuma ponderea răspunsurilor negative, iar răspunsurile A rămas la fel și NȘ/NR vor însuma ponderea opiniilor neutre. La fel s-a procedat cu fiecare întrebare inclusă în Tabelul 1. 

Tabel 1. Indicele Opiniei Dominante (IOD) pentru percepțiile privind situația financiară a gospodăriilor și situația economică a țării. 

Analizând datele din tabelul de mai sus, putem constata că ponderile cele mai ridicate sunt în dreptul răspunsului A rămas la fel/Va rămâne la fel, atât în privința situației financiare a gospodăriei, cât și în privința situației economice din țară. Nu la fel stau lucrurile în privința modului în care sunt percepute prețurile la produse și servicii. Ele figurează în multe sondaje ca fiind principală problemă cu care se confruntă oamenii. Și în acest sondaj din decembrie 2025, problema prețurilor e raportată de marea majoritate a participanților la sondaj - 79.6% afirmă că prețurile au crescut cu mult sau foarte mult ]n 2025, iar 58.2% se așteaptă ca ele să crească și în 2026. 

Prețurile sunt tema care îi unește pe toți, indiferent de tipul de votant, al puterii sau opoziției, toți simt experiența zilnică a inflației, a pierderii controlului; chiar și cei mulțumiți de viața de zi cu zi resimt presiunea prețurilor. 

Valorile IOD indică evoluții negative în privința percepției situației financiare din gospodării în 2025 (IOD = - 9.9) și chiar și mai negative în privința situației economice din țară (IOD = - 15.0). Viitorul este proiectat în termeni ceva mai optimiști decât prezentul, IOD = + 0.6 în privința evoluției economice care este așteptată în Moldova și IOD = + 4.0 pentru evoluția financiară din gospodării. Valorile IOD indică un optimism prudent, nu exuberant și este mai degrabă expresia unei nevoi de speranță ca mecanism psihologic decât unul bazat pe realități economice. În privința prețurilor, așteptările oamenilor sunt dezastruoase (IOD = - 31.9). 

Presiunea prețurilor se vede și în așteptările oamenilor privind veniturile de care ar avea nevoie pentru un trai decent - la o distanță de doar 6 luni, ponderea celor care solicită venituri între 20 și 50 de mii lei a crescut cu circa 7%. 

Figura 6. Pentru dvs., care este venitul lunar de care aveți nevoie pentru a duce o viață decentă? 

Economia așteptării

Rezultatele de mai jos indică pentru 70%-80% din populație frică, indică decizii mari pe care le amână - nu este momentul bun pentru a face achiziții importante (73%), pentru investiții (78%), pentru a cumpăra o mașină (80%) sau pentru a cumpăra/construi o locuință (82%). 

Într-un asemenea context, dorința de economisire (32%) nu este semnul unei bunăstări, este de fapt o strategie de autoapărare. 

Figura 7. Având în vedere situația economică actuală, credeți că acum este momentul potrivit ...?

Principalele concluzii

1. Majoritatea populației nu se află într-o situație de bunăstare, ci de adaptare fragilă. 
2. Pentru marea majoritate, prețurile sunt adevăratul șoc psihologic zilnic și una din proiecțiile de viitor foarte negative.
3. Percepția economiei este mai negativă la nivel macro decât micro, 87% considerând că Moldova trece prin criză economică. 
4. Proiecția de viitor este slabă și defensivă, nu este bazată pe încredere reală.
5. Comportamentele economice aproape blocate: oamenii nu construiesc, nu investesc, nu cumpără – așteaptă.”

Datele descriu așadar o societate care nu mai trăiește o criză acută, ci una cronică, prelungită. Oamenii încearcă să se adapteze într-un climat economic perceput a fi în criză serioasă: se consumă cu prudență, se investește rar, se amână deciziile mari. Problema centrală nu este doar nivelul veniturilor, ci lipsa sentimentului de control asupra viitorului, într-un climat în care singura certitudine rămâne creșterea prețurilor. 

Notă: Din perspectivă sociologică, studiul imas și această analiză nu și-a propus să indice soluții economice sau de altă natură, ci să descrie tiparele de percepție și clivajele care structurează raportarea cetățenilor la situația economică a țării și a propriilor gospodării.